Alimentaţia adolescentului

MIRA · Trimis: 14/10/2008 17:18 Titlul subiectului: Alimentaţia adolescentului

ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI

Adolescenta este perioada din viatã postpubertarã care face trecerea cãtre maturitate; cuprinsã între 16 – 20 ani, ea este caracterizatã prin amplificarea tuturor functiilor vitale, creștere fizicã rapidã si evolutie ascendetã impetuoasã neuroendocrinã si intelectualã.
În general, în familie nu se dã suficientã atentie calitãtii si valorii calorice a alimentatiei adolescentilor, ei fiind asimilati cu adultii si lãsati sã se alimenteze independent. Adolescentii au tendinta de a mânca rapid, frugal sandwich-uri, fripturã, peste, conserve si s-au observat cazuri în care sunt evitate legumele, fructele si mâcãrurile preparate, mai ales sosurile care îngasã.
Alimentatia adolescentilor trebuie sã fie variatã, complexã, extraordinar de bogatã si diferitã de cea a adultilor, iar regimurile dietetice neindicate medical vor fi interzise ca dãunãtoare.
Caloriile furnizate de alimente pentru ratia de întretinere sustin activitatea tuturor organelor si mentin temperatura internã de 37ºC, când corpul se aflã în repaus.
1500 de calorii este cifra minimalã pentru mentinerea echilibrului termic si activitatea vitalã minimã. Ratia necesarã muncii este mai mare de 2400 calorii la muncã moderatã, 5000 calorii la eforturi fizice mari (sport, muncã de santier etc.).
Ratia alimentarã a adolescentilor bãieti (16 – 20 ani) si fete (14 – 20 ani) trebuie sã tinã seama de nevoile plastice energetice si biocalitite impuse de intensa dezvoltare staturoponderalã si a activitãtii fizice si intelectuale. Cantitatea necesarã între 16 – 20 ani poate atinge, la bãieti, 3600 calorii/zi sau 50 – 60 calorii/kilocorp/zi, iar la fete 2400 –2800 calorii/zi sau 50 – 55 calorii/kilocorp/zi.

Proteinele. Adolescentii au nevoie de 2 g. proteine kilocorp/zi. Peste 60% vor fi de origine animalã, restul de origine vegetalã. Deficitul proteic duce la scãderea rezistentei organismului, iar slãbirea bruscã, excesivã si malnutritia proteicã se pare cã favorizeazã aparitia neoplasmului hepatic.

Glucidele se vor da în cantitate de 8 –10g/kilocorp/zi, continute în zarzavaturi, legume uscate, fructe proaspete sau deshidratate, compoturi, pâine neagrã si intermediarã, mãmãligã, preparate cu orez, macaroane, fidea, miere, zahãr, dulceturi.

Grãsimile se vor da în cantitate de 2 – 3g/kilocorp/zi, adicã 35% din totalul caloric. Se preferã: unt, gãlbenus, smântânã, friscã, slãninã care contine vitamina A si uleiuri vegetale care contin acizi grasi nesaturati. Întrucât este greu a clasa între copii sau între adolescenti, unii bãieti si fate între 16 – 20 ani, din cauza variatiilor mari de evoluția fizicã si maturitatea psihicã în stabilirea alimentatiei si caloriilor tinem seama mai ales de masa corporalã, de dezvoltarea fizicã si de activitatea si munca lor.
Nevoile adolescentilor, calculate în raport cu masa corporalã a organismului binedezvoltat, vor fi evaluate la circa 120 si respectiv 105 la o sutã din nevoile bãrbatilor si femeilor de 25 ani.
Exigentele nutritive sunt aparte de ridicate si variabile în aceastã perioadã de tranzitie de la copil la adult din cauza accelerãrii cresterii si dezvoltãrii, care urmeazã pubertãtii. Stabilirea menstruatiei la fete sporeste si mai mult nevoile de fier si de proteine, iar marea activitate fizicã, obisnuitã în adolescentã este o altã cauzã de crestere a nevoilor nutritive.
Sarcina si alãptarea în cursul adolescentei sunt din ce în ce mai frecvente în tãrile dezvoltate. Factorii sociali si politici încep sã influienteze si adolescentii, uneori în sens bun dar alteori în sensul adoptãrii unor obiceiuri alimentare contrare unei diete favorabile. Problemele de nutritie puse la vârsta adolescentei sunt foarte frecvente, dar nu întotdeauna observate, controlate si rezolvate. Poate exista subalimentatie sau supraalimentatie, anemie, ariboflavinozã, gusã, diabet, obezitate.
Principii în alimentatia adolescentului
Cantitãtile si proportiile diferitelor alimente în meniurile adolescentilor.

Hidrocarbonatele. Amidonul din fãinoase trebuie prelucrat, astfel digestibilitetea este grea; excesul de pâine, fainoase si legume uscate, care se digerã numai în intestin poate duce la o supraîncãrcare la fermentatii si tulburãri intestinale care dãuneazã asimilatiei si cresterii. Se va da în acest caz suficiente fructe, miere si dulciuri.
Grãsimile vor fi mâncate de preferintã crude fiindcă cele prãjite pierd corpii grasi esentiali.
Carnea este deosebit de importantã în alimentatia adolescentului, nu trebuie fãcutã nici o restrictie la carne: de vitã, de pasãre, porc, creier, ficat, organe. Proteinele din alte alimenta (lapte, ouã, legume) nu pot înlocui carnea, iar regimurile strict lacto-vegetariene sunt nefaste la aceea vârstã. Carnea nu va lipsi de la cele douã mese principale ca fripturã sau grãtar. Cantitatea zilnicã de carne, fãrã oase, grãsimile si tendoanele, va fi de 200 – 300g. Organele de animale si pestele care sunt bogate în sodiu, fosfor si acizi aminati vor fi dati de douã ori pe sãptãmânã în loc de carnea propriuzisã.
Pentru aportul în sãruri minerale vom da adolescentilor ouã si lapte, de asemenea brânzeturi si unele legume care contin calciu precum si creier, peste, carnea de vitã si ciocolata care contin fosfor.
Legumele verzi si cerealele îsi aduc aportul lor de iod, magneziu, fier si sulf.
Vitaminele sunt la fel de utile adolescentilor ca si copiilor mici. Citricele, legumele verzi si fructele curente vor suplini celelalte nevoi vitaminice. Ca reguli generale mentionãm:
1. alimentatia trebuie sã fie suficientã, fãrã a calcula strict caloriile, hrana tinerilor va depãsi pe cea a pãrintilor;
2. se va respecta necesarul caloric prin cele trei legi ale alimentatiei:
a. Acoperirea ratiei de crestere si refacere;
b. A ratiei energetice;
c. Stabilizarea zilnicã a ratiilor necesare, proportionale în raport nu numai cu vârsta, cât si cu conditiile climaterice si munca.
3. sã fie bogatã în carne, legume, lactate si fructe, în zaharuri si grãsimi crude, sã continã celuluozã.
4. Sã nu facã exces de fãinoase, grãsimi gãtite si mezeluri sau conserve;
5. Adolescentul va consuma zilnic aproximativ 16g. pe an vârstã, iar în meniuri nu se vor omite salate si cruditãti, 250ml. lapte pe zi, brânzã si fructe.

Regimul alimentar în conditii speciale.

În cursul anului scolar alimentatia va fi similarã celei a sportivilor atât cã munca intelectualã necesitã consum mare cât si cã nu trebuie neglijatã activitatea fizicã.
Ratia va contine cantitãti mari de acizi aminati si uleiuri animale si mai putine celuloze si fãinoase. În momentul examenelor, consumul creste stimularea nervoasã. Se va da îndeosebi carne, se va reduce mezelurile si grãsimile animale si nu se vor omite ouãle, brânza si pestele bogate în fosfor. Laptele este necesar prin continutul sãu în calciu cu proprietãti sedative, pentru vitaminele complexului B vom da: legume verzi, portocale, ficat de vitã.
Vom interzice strict în aceastã perioadã cafeaua, ceaiul rusesc, tutunul, alcoolul si condimentele.
Pentru sport si muncã fizicã, în întâiul rând indicãm cantitãti mari de alimente cu 30% mai mult decât pentru un adult, nevoia zilnicã atingând 5000 – 6000 calorii. Meniul de bazã va fi îmbogãtit cu cereale si fãinoase, sucuri de fructe, ciocolatã, grãsimi crude.

Igiena alimentarã a adolescentilor.

Pe îndată ce adultul are rezerve cu care poate suporta ore lungi de post, adolescentul nu le posedã, consumul lor e mare, foamea apre repede si îi scade tăria de lucru. Insuficienta micului dejun duce la stãri hipoglicemice si de obosealã intelectualã în clasã, iar la prânz la o supraalimentare dãunãtoare.
Obiceiul modern de împinge ora mesei de searã cât mai târziu mãreste pauza nutritivã si deteminã o culcare tardivã si prea apropiatã de cinã.
Recomandãm patru mese substantiale si o gustare în loc de douã mese consistente si douã mici:
1. micul dejun la 745 – 8 dimineata. Durata 15 minute. Cafea cu tartine sau mai bine un Früstück abundent, dupã modelul anglo-saxson
2. gustarea de la ora 10, la bufet sau în clasã, sau în pauzã
3. dejunul de la ora 13 – 14
4. la ora 17 o gustare: suncã, pâine, brânzã, iaurt, fructe, un pahar cu cafea, cu lapte, un compot. Ingerarea de lichide este necesarã si la aceastã orã pentru ca volumul ratiei totale sã fie asigurat fãrã a dilata stomacul la prânz si seara
5. cinã la ora 1930 – 20.
În încheiere, accentuãm cã adolescentii trebuie educati si supravegheati în sensul de a nu consuma bãuturi alcoolice. Alcoolismul la tineri ajuns frecvent are consecintele sale grave mergând pânã la aparitia cirozei.
Consumul de vin diluat sau bere, la masã, va fi limitat cantitativ si permis numai in momente rare. Cafeaua veritabilã pe care tinerii o consumã fãrã necesitate duce la hiperexcitabilitatea nervoasã si cardiovascularã, chiar si palpitatii de hipertensiune si aparitia de sufluri sisotilice de aceea trebuie proscrisã.
:whistle:

	Pagina de start a forumului Securitatea Alimentara -> Alimentele si Sanatatea	Ora este GMT + 2 ore
Pagina 1 din 1