Alimentele şi vitaminele

LUMINITA · Trimis: 09/10/2008 20:37 Titlul subiectului: Alimentele şi vitaminele

VALOAREA NUTRITIVA SI TERAPEUTICA A VITAMINELOR.
BOLI CAUZATE DE CARENTA UNOR VITAMINE

In ultima vreme auzim tot momentul de vitamine si de felul cum astea ne influenteaza viata. Dar ce sunt cu adevarat vitaminele? Ele sunt substante organice cu rol perfect necesar in reglarea proceselor vitale, dar nu hranesc in mod direct organismul. Majoritatea vitaminelor sunt substante pe care organismul nu le poate forma el insusi. Cele mai multe dintre ele sunt luate din hrana, fie gata prelucrate ca vitamina, fie sub forma unor provitamine. Vitaminele sunt necesare dietei umane numai in proporţii de câteva miligrame pe zi. Diferenţa intre acestea si minerale este faptul ca vitaminele sunt distruse de temperaturi ridicate in timp ce mineralele nu sunt. Multe vitamine sunt instabile si se pot pierde in timpul preparării mâncării.
La începutul secolului XX, mulţi nutritionisti erau preocupaţi in de seamă de calorii, care erau considerate ca fiind factorul de frunte al unei diete. Totuşi cativa pionieri in cercetare, ca de exemplu Lunin sau Hopkins au descoperit prin experimente ca animalele, care au fost supuse unei diete purificate sau inadecvate, au dezvoltat unele deficiente sau boli, care puteau fi tratate sau prevenite cu mici cantitati din anumite alimente sau extracte. Efectul benefic al acestor suplimente s-a datorat, ulterior cum a fost arătat, prezentei unor substanţe nutritive nedescoperite pana atunci, existente in ficat, in legume si in alte alimente „protectoare”. Experimentele au dus la descoperirea acestor substanţe, a vitaminelor si necesitatea lor pentru viata animala. Studiile experimentale au dat posibilitatea oamenilor de stiinta sa extragă vitaminele din alimente, sa le purifice, pentru a putea sa le studieze structura chimica. Acest lucru a dus la sintetizarea si producerea vitaminelor la scara industriala. Aceste vitamine sintetice sunt identice din toate punctele de vedere cu cele prezente in alimente; ele sunt folosite ca medicamente pentru a preveni carentele, ca ingrediente ale unor alimente pentru a le imbogati valoarea nutriţionala si ca aditivi in nutreţul animalelor, cerute de fermele de animale.
Vitaminele au fiecare are un rol absolut precis in care nu pot fi înlocuite. După proprietatile si modul lor de acţiune, vitaminele pot fi impartite in doua mari grupe: cele solubile in substanțe grase si cele solubile in apa. Vitaminele solubile in grăsimi, A,D,E si K, se dizolva in solvenţi precum benzina, eterul sau grăsimi iar cele solubile in apa, nu pot fi dizolvate in lipide ci doar in apa sau in solvenţi de genul alcoolului. Acesta clasificare ne ajuta sa intelegem anumite lucruri. De exemplu vitaminele solubile in grăsimi ale laptelui se regăsesc si in smântâna, iar cele solubile in apa raman in laptele degresat.
Atenţia asupra aprovizionării dietei cu suficiente vitamine a realizat o necesitate in viata moderna urbana. Consumarea mâncărurilor foarte rafinate a crescut in ultimii ani. Prin imbogatirea unor alimente importante cu vitamine si prin imbunatatirea procedeelor de preparare si păstrare a acestora, a transformat posibila creşterea calitatii condiţiilor de hrana a individului mediu, in comparaţie cu cel de acum un secol. In plus bolile cauzate de carenta de vitamine, care erau extrem de frecvente acum 60 de ani au devenit rare datorita cunoaşterii si disponibilitatilor vitaminelor.
Vitamina A propriu-zisa se gaseste in alimentele de origine animala( ulei de peste, unt, frişca, smântâna, lapte gras, brânzeturi grase, ficat, galbenuse de ou). In alimentele de origine vegetala ea se gaseste in forma de provitamina A (ştevie, urzica, spanac, lăptuci, morcovi, sfecla roşie, ridichi, cum ar fi si unele fructe: cireşe, piersici, caise) si in cereale: porumb. Aceasta se păstrează in legume chiar mai târziu murare, congelare sau sterilizare.
Rolul vitaminei A este de a stimula creşterea, de a favoriza procesele de apărare a pielii si mucoaselor contra infecţiilor si de a mijloci adaptarea vederii la întuneric. Spre exemplu ea ajuta la înfruntarea acneei si menţine chiar si dispoziția de sănătate a dinţilor si parului, combate ridurile. Copiii, adolescenţii, femela însărcinata si care alăptează au trebuință de un plus de vitamina A.
XEROFTALMIA. De-a lungul secolului al XIX-lea si începutul secolului XX, boala numita xeroftalmie sau ochi uscaţi era deseori întâlnita la copii malnutriti si mai ales in perioadele de foamete. La aceasta boala glandele lacrimare se usucă si suprafaţa ochiului devine ceţoasa si opaca. Putea apărea si o infecţie care producea afecţiuni permanente sau chiar orbirea. In 1904 doctorul japonez Mori a prescris ca boala sa fie tratata cu ulei de ficat de cod sau cu ficatei de pui, dar importanta acestei observaţii nu a fost recunoscuta in acea vreme si in timpul Primului război internațional datorita carentei de vitamina A acesta boala a fost larg răspândita in rândul copiilor danezi. In mod ironic, aceasta a fost un rezultat al faptului ca danezii exportau untul in Marea Britanie, unde era cumpărat la un preţ mare din cauza crizei de alimente din timpul războiului si copiii danezi primeau doar margarina si lapte degresat – articole ce nu conţin vitamina A. Pe urmă ce s-a dovedit cauza acestei boli guvernul danez a luat masuri pentru limitarea exportului de unt, ceea ce a dus la o scădere drastica a cazurilor de xeroftalmie.
Vitamina B1 favorizează creşterea. Este factor de nutriţie necesar bunei funcţionari a sistemului nervos, a inimii si a tubului digestiv. Se gaseste in cantitate mare in drojdia de bere uscata, numita „drojdia fortifianta”, in fulgii de germeni si taratele de grâu, in ciuperci, legume uscate si nuci. Se mai gaseste in ficat, rinichi si carnea slaba de porc. Ea face parte din categoria vitaminelor solubile in apa si se pierde prin fierbere. In acelasi timp ce celelalte acţiuni fiziologice ea împiedică si răul de mare sau de avion.
BERIBERI. Acesta boala a fost atât de răspândita in tarile orientale incat a ajuns cea mai mare boala a lumii acum o suta de ani. Aceasta boala afectează sistemul nervos, iar efectele ei constau in slăbiciune, pierderea apetitului, oboseala, nervozitate, paralizie, dureri, umflarea membrelor datorate acumulării de fluide. Inima se mareste si isi incetineste bataile, iar intestinul gros isi pierde tonusul. Mortalitatea este ridicata. Pentru că aceasta boala a fost des întâlnita in rândul marinarilor japonezi, medicul Tataki a arătat ca boala putea fi prevenita prin schimbarea dietei marinarilor cu una formata dintr-un metiaj de carne si legume. Cercetările din anii 1890 au arătat ca boala era cauzata de folosirea exclusiva a orezului decorticat si chiar aceste coji îndepărtate vindeca boala. Ceea ce de fapt cauza aceasta boala este carenta vitaminei B1, cea care se gaseste in aceste coji.
Vitamina B2 joaca un rol aparte in mecanismul vederii, menţinerea integritatii dermei si mucoaselor, posedând un rol important in arderea glucidelor. Alimentele de origine animala care au un conţinut bogat in vitamina B2 sunt rinichiul, ficatul, inima, creierul, splina, carnea de peste, icrele, zerul de lapte si albuşul de ou. Alimentele de origine vegetala bogate in vitamina B2 sunt: papadia, urzicile, spanacul, fasolea verde, ardeiul gras, caisele, capsunile, strugurii, prunele si caisele uscate. Aceasta imbunatateste starea de sănătate a parului, unghiilor si evită crampele musculare, carenta acesteia ducând la unghii sfărâmicioase si casante si par tocat.
Vitamina B6 este una din vitaminele care nu se stochează in organism, fiind astfel necesara administrarea unei doze zilnice, doza ce poate fi luata din tarate de grâu, drojdie de bere, creier, ficat, rinichi. Acţiunea sa fiziologica consta in atenuarea greatei, îmbunătățirea asimilării proteinelor si glucidelor, prevenind formarea cârceilor. Ea este distrusa prin fierbere si congelare, carenta ducând la dermatite si anemie.
Vitamina C. Principala sursa de vitamina C sunt fructele si legumele dintre care cele mai bogate sunt: ardei roşu, ardei verde, hrean, spanac, lăptuci, loboda, conopida, ceapa verde si ridichi. In ceea ce priveşte fructele cel mai mare conţinut îl au macesele, urmate de coacăze roşii, zmeura, agrişe, vişine, corcoduşe, gutui, caise si afine. Pentru satisfacerea nevoii unui adult este consumarea zilnica a circa 700 de g de legume si fructe. Vitamina C este solubila in apa si ajuta la absorbţia fierului in organism, fixarea calciului, dar se distruge uşor prin fierbere si congelare. Ea ajuta la vindecarea rănilor, combate sângerarea gingiilor, vindeca arsurile, mareste rezistenta organismului la bolile infecţioase. Simultan ajuta in stările de surmenaj fizic si intelectual. Este important de ştiut ca daca luaţi aspirina, trebuie sa mariti doza de vitamina C fiindcă acesta triplează viteza de eliminare a vitaminei C.
SCORBUTUL este boala cauzata de carenta acestei vitamine si deşi in zilele noastre pare greu de crezut , acesta boala a creat multe victime. In trecut, marinarii si exploratorii sufereau de aceasta boala dureroasa care se caracteriza prin scăderea greutatii, o slăbiciune profunda, hemoragii subcutanate, inflamarea gingiilor, pierderea dinţilor, inflamarea încheieturilor si mai ales mortalitatea a fost crescuta. De multe ori navele se întorceau din expediţii cu echipajul injumatatit. Principala cauza a fost lipsa mâncării proaspete, a legumelor si a fructelor, care in cel mai fericit caz erau uscate sau afumate. Dar vitamina C se distruge in cadrul acestor procese. Bineinteles ca aceasta soluţie de a vindeca scorbutul, o boala mortala, cu un pumn de fructe si legume, a fost la început respinsa dar o data cu dezvoltarea tehnologiei acest fapt a devenit unul evident.
Vitamina D. Vitamina D mei este numita si vitamina antirahitica căci previne si vindeca rahitismul. Ea menţine echilibrul dintre calciu si fosfor, favorizând asimilarea si fixarea acestora in oase. Cel mai bogat aliment in ceea ce priveşte vitamina D este untura de peste. Ea se formează in organism sub acţiunea razelor ultraviolete. Ea se formează in grăsimile din epiderma si de aici este asimilata in organism. Ea actioneaza cel mai eficace împreuna cu vitaminele A si C. Pe lângă untura de peste, si alte alimente mai conţin vitamina A : somon, ton, lapte si produse lactate.
RAHITISMUL. Înainte de 1920, boala numita rahitism era preponderent întâlnita la copiii ce trăiau la latitudinile nordice. Picioare in forma de paranteza sau in forma de X, coaste si cranii deformate si dinţi anormali erau semnele extreme ale acestei boli la care oasele nu se mineralizau sau calcifiau normal. Aceste circumstanţe au atras atenţia asupra importantei calciului si fosforului in perioada de creștere a oaselor care are loc in copilărie deoarece oasele constau in principal in fosfaţi de calciu. Totuşi exista o enigma legata de rahitism la începutul secolului XX deoarece se descoperise ca boala putea fi tratata de soare, in special de razele ultraviolete si in mod evident soarele nu putea aproviziona organismul cu calciu si fosfor. Misteriul s-a adâncit când s-a descoperit ca ficatul de cod si uleiul obţinut din el, utilizate la început ca un remediu băbesc erau chiar eficiente. Experimentele făcute in laborator pe şoareci au dus la un progres imens in tratarea rahitismului. In 1924, îndată ce s-a descoperit ca anumite alimente tratate cu ultraviolete puteau preveni rahitismul, se făcuse deja primul pas. Cu aceste indicii a fost descoperit ca un compus biologic activ, vitamina D3, era format in dermă animalelor, in timpul expunerii la ultraviolete.
Vitamina E ( factorul antisterilitatii) are un rol destul de important in reproducere. In cantitatea cea mai mare se gaseste in uleiul din germeni de grâu, apoi in germenii de porumb si mai puţin in cel de floarea soarelui, daca este extras de presa. Se gaseste in cantitati relativ importante in peştii de mare. Din regnul vegetal, sursele cele mai importante sunt: salata verde, spanacul , varza, morcovi si mai ales mazărea verde.
După cum vedeţi, vitaminele fac parte din viata noastră si exemplul acestor boli ne-au demonstrat ca acestea ne pot imbunatati viata dar ne-o pot face si mai grea. Pe lângă aceste vitamine enumerate mai exista si altele, mai puţin cunoscute dar care duc la boli la fel de grave ca si acestea cunoscute. Spre exemplu boala numita Pelagra se datorează carentei unei vitamine numita niacina, de altfel deosebit de grava, care a avut numeroase victime in special in Statele Unite ale Americii.
Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l facem pentru a nu ne confrunta cu astfel de nereguli este sa ne diversificam dieta zilnica, aceasta sa contina cam toate grupele de mâncare si astfel organismul nostru sa poată fii aprovizionat ce ceea ce-i trebuie. Un alt lucru foarte important este faptul ca alcoolul si tutunul distrug mare parte din vitamine, astfel incat degeaba bem limonade pentru a asimila vitamina C daca rapid fumam sau consumam alcool.
Georgescu Adina Pendelete Gabriela
Clasa a XII-a Arpc
COLEGIUL „BRAD SEGAL” TULCEA

	Pagina de start a forumului Securitatea Alimentara -> Alimentele si Sanatatea	Ora este GMT + 2 ore
Pagina 1 din 1