Grupele de alimente

Tudor Adriana · Trimis: 05/10/2008 19:21 Titlul subiectului: Grupele de alimente

I. CARNE, ORGANE, PRODUSE DIN CARNE SI PESTE

 Grupa aceasta cuprinde carnea provenita de la mamifere (domestice si salbatice), pasari (domestice si salbatice), pesti (apa dulce si mare), crustacee, moluste, amfibii, etc
 Carnea reprezintă o sursa de proteine (18-22%)de trăsătură superioara, cu valoare biologica ridicata.
 Prin fierberea carnii, proteinele solubile trec in lichidul de fierbere, ele dau gustul, mirosul si culoarea carnii.
 Carnea contine lipide ce ii sporesc valoarea calorica
 Carnea contine elemente minerale dintre care cele mai importante: fosfor, fier, sodium, potasiu, iod, fluor, etc
 Vitaminele cele mai frecvente in carne sunt cele din grupul B: B1, B2, acidul folic, acidul pantotetic si B12
 Untura de peste, extrasa din ficatul unor specii de pesti este bogata in vitaminele A si D.
 Mamiferele domestice au carnea mai bogata in proteine, in distinct calul, mielul si mai putin porcul.
 Calitatea carnii este influentata de starea de nutritie a animalului inainte de sacrificare
 Din punct de vedere al digestibilitatii carnea de gaina este superioara celei de rata sau gasca
 Carnea de peste contine mai putin tesut conjunctiv (colesterol) ceea ce o face destul de friabila (sfaramicioasa, care se rupe extrem de repede) si sa fiarba teribil de repede
 Preparatele din carne sunt produse obtinute din carnea diferitelor specii de animale, in urma unor tratamente speciale, cu diverse adaosuri, care le imbunatatesc calitatile organoleptice si nutritive

 Avem astfel:
1) Mezelurile: - cu scurta durata de pastrare (4 zile): prospaturi cu grad mare de alterabilitate (crenvursti, parzer, sunca de praga, lebarvursti )
- cu durata medie de pastrare (1-3 luni) : salam italian, vanatoresc
- cu durata lunga de pastrare (pana la 1 an): salamul de vara
2) produse obtinute din diverse parti de carne netocata: muschiul tiganesc, pastrami, costita, sunca

 Digestibilitatea este mai buna la preparatele cu durata scurta de pastrare

 Pentru adulti se recomanda: 130-150g/zi de carne macra (fara grasime) sau peste.

OUALE

 Pentru consum sunt indicate ouale de gaina, rata, curca, gasca si prepelita.
 Greutatea media a unui ou de: - gaina 35-70g
- rata 60-70g
- gasca 150-200g
- porumbel 15-20g
 Compozitia oului variaza in functie de: - specia oului
- rasa pasarii
- marimea oului
- greutatea oului
- compozitia hranei pasarii
 Colesterolul se gaseste in cantitate crescuta in ou
 Oul este bogat in vitamine: - B2 – in special in galbenus
- B1 si B12
- acid pantotetic
- A, D, E
 Substantele minerale se gasesc mai ales in galbenus: sulf, fosfor, fier, calciu, etc

 Oul este bogat in principii nutritive, astfel un ou poate acoperi:
- 10% din necesarul de aminoacizi ai organismului uman
- 2-4% din nevoile energetice
- 25% din nevoile de fier
- 15% din nevoile de zinc
- 10% din nevoile de vitamine

 Se recomanda 2-3 oua administrate alternativ cu carnea sau pestele.

III. LAPTE, PRODUSE LACTATE PROASPETE, BRANZETURI

 Principalele proteine din lapte sunt: - cazeina
- lactalbumina
- lactoglobulina
 In lapte se gasesc vitaminele din grupele B, A, D, D, E, K si este sarac in B1 si C
 Branzeturile sunt derivate de lapte de oaie, de vaca sau de amestecuri, care se obtin prin prelucrarea in diverse maniere a cheagului obtinut prin coagularea cazeinei.
 Branzeturile reprezinta surse importante de factori nutritivi, cu valoare biologica mare
 Continutul de calciu este diminuat in cazul branzeturilor obtinute prin coagulare.

Clasificarea branzeturilor: În funcţie de natura laptelui folosit ca materie primă şi de tehnologia aplicată se pot obţine numeroase sortimente de brânzeturi. Această diversitate face dificilă o clasificare precisă a brânzeturilor în grupe impecabil delimitate.

• După felul laptelui:
o - brânzeturi din lapte de oaie
o - brânzeturi din lapte de vacă
o - brânzeturi din lapte de bivoliţă
• Mai târziu conţinutul de grăsime:
o - brânzeturi slabe (max 10%G)
o - brânzeturi semigrase
o - brânzeturi grase
o - brânzeturi extraordinar de grase (max 40%G)
• Ulterior consistenţa pastei:
o - brânzeturi moi (cas, telemea proaspata)
o - brânzeturi semitari (cascaval)
o - brânzeturi tari (parmezan)
• Pe urmă procesul de fabricaţie:
o - brânzeturi proaspete (dulce, cas dulce)
o - brânzeturi maturate (branza de vaca)
o - brânzeturi în saramură (telemea de oaie)
o - brânzeturi cu pastă opărită (cascaval)
o - brânzeturi topite (creme pentru copii)
o - brânzeturi frământate (branza de burduf)
• După adaosuri:
o - brânzeturi dulci
o - brânzeturi cu condimente.
• Dupa calitate:
o – branza superioara (care corespunde tuturor standardelor)
o – branza calitatea I: branzeturile cu unele defecte fizice
o – branza calitatea II: branzetruile cu defecte organoleptice si fizico-chimice

Recomandare zilnica:
 Copii, muncitorii care lucreaza inmedii nocive: ½-1litru de lapte
 Restul populatiei (adulti): 20-30g branza si 250ml lapte
IV. GRASIMILE ALIMENTARE

 Reprezinta o sursa importanta de potență

Clasificare:

 Dupa originea lor grasimile sunt: - animale
- Vegetale
- Mixte
,si in functie dispoziția de agregare la temperatura obisnuita: - fluide
- solide

GRASIMILE ANIMALE
 Lichide - de la animale terestre (uleiul de copite)
- de la animale acvatice (uleiul de peste)
 Solide – seul (vita, ovina)
 Grasimea de porc (slanina, untura)
 Untul
 Grasimea de pasare

GRASIMILE VEGETALE
 Lichide (uleiurile): de masline, de germeni de porumb, de floarea-soarelui, de dovleac
 Solide: untul de cacao, uleiul de palmier

GRASIMI DE ORIGINE MIXTA: margarina

*
 Grasimea de la animale se depune in tesutul subcutanat sau in jurul organelor interne (in muschiul de porc grasimea intra chiar in compozitia tesutului muscular, conferindu-i o mare fragezime).
 In vegetale grasimea se acumuleaza in embrion, fructe si seminte

 UNTUL – se obtine prin baterea smantanii, iar proportia in medie a : - grasimii (lipide) 74%
- proteinelor 6%
- glucidelor 2%
- contine vitamina A si D

 UNTURA (grasimea de porc) se obtine prin topirea tesutului adipos subcutan (slanina), si contine: - lipide 99.6%
- proteine 0.2%
- apa 0.2%

 SEUL (grasimea de vaca sau oaie) se obtine din topirea grasimii din jurul diferitelor organe (intestine, rinichi, inima)
- seul de vita netopit contine: - lipide 80-95%
- proteinele 1.1-1.2%
- apa 9-10%
- digestibilitate redusa

 GRASIMEA DE PASARE
- are o digestibilitate mai buna

 GRASIMEA DE PESTE:
- continut ridicat de vitamina A si D
- are valoare nutritive crescuta
- are digestibilitate buna

 ULEIURILE VEGETALE: se obtin prin exctractie:
- din embrionul plantei (uleiul de germene de porumb, de grau),
- din fruct (uleiul de masline, de nuci),
- din seminte oleaginoase (uleiul de floarea soarelui, soia, dovleac, susan)

- uleiurile vegetale reprezinta in alimentatia omului o proportie de 1/3 -1/2 din aportul lipidic zilnic

 MARGARINELE: reprezinta grasimi mixte obtinute prin amestecuri pe cale sintetica, din grasimi animale de calitate superioara (unt) si uleiuri vegetale, la care se dauaga lapte, galbenus de ou, sare, carotene si diverse arome.
- pentru cresterea valorii nutritive se pot incorpora vitamina A si D

 GRASIMI HIDROGENATE (uleiuri solidificate) se obtin din uleiuri vegetale sau animale

Recomandare zilnica: ratia zilnica de grasimi sa nu scada sub 50g

- cerealele au cntinutul cel mai crescut de glucide, astfel reprezinta grupa cu aportul caloric cel mai crescut.
- principalele cereale sunt: graul, secara, orzul, ovazul, meiul, hrisca, sorgul, etc

GRAUL

SECARA

ORZUL

OVAZUL

PORUMBUL

OREZUL

HRISCA

MEIUL

SORGUL

-

 Excelenta sursa de carbohidrati si proteine, cerealele au o nespus de mare importanta pentru alimentatia zilnica.
 Chiar din preistorie cand omul aduna plante salbatice, seminte si fructe ca sa se hraneasca, cerealele au fost printre principalele surse nutritive. Apoi a venit si constiinta importantei majore pe care acestea o aveau in alimentatia sa, iar omul a inceput sa cultive cerealele ajungand ca, in zilele noastre, tari ca Statele Unite ale Americii, fosta Uniune Sovietica, India si China sa dedice cea mai mare parte a terenului arabil acestor culturi, devenind cei mai mari producatori de cereale din lume.
 Grau, porumb, orz, mei, secara, orez sunt considerate alimentele energetice prin excelenta datorita continutului bogat in carbohidrati.
 ca au foarte putine grasimi si sunt global lipsite de colesterol
 cerealele sunt recunoscute pentru continutul mare de fibre, fundamentale pentru organismul nostru deoarece, nefiind asimilabile, faciliteaza eliminarea reziduurilor prezente in organismul nostru.
 compozitia cerealelor: 14% apa, 10% proteine, 2% lipide, 74% glucide sub forma de amidon si 2% saruri minerale.
 cerealele nu pot lipsi din dieta zilnica, care ar necesită sa reprezinte 70% din totalul alimentelor pe care le consumam zilnic. In rest, 20% trebuie sa fie reprezentat de lipide si 10% proteine.
 Pentru a atinge o alimentatie sanatoasa si echilibrata, ar trebui sa se consume cel putin 30-35 de grame de fibre in fiecare zi, dar cei mai multi dintre noi nu ajung sa consume aceasta cantitate. Iata de ce painea integrala ar trebui consumata mai des, ca si graul sau orezul integral.

Ratia de paine pentru adulti este de 250-500g/zi dar difera in functie de nivelul caloric al acest
LEGUME SI LEGUMINOASE USCATE

 Sunt alimente de origine vegetala
 Fracțiune comestibila variaza de la o specie la alta:- radacina (patrunjel, morcov, hrean, pastarnac, cartof)
- tulpina (praz)
- bulbul (ceapa, usturoiul)
- fructul (rosia, castravete, dovleac, mazare, fasole)
- florile (broccoli, conopida)
- seminte (floarea-soarelui)
- frunzele (patrunjel, varza, salata verde,spanac, urzici )
sau intreaga planta (patrunjel, telina).
 Legumele contin apa in proportie de 75-95%
 Legumele sunt sarace in glucide, proteine si lipide
 Reprezinta o sursa importanta de vitamina A si C, minerale (calciu si fosfor)
- vitamina A: frunzele verzi, morcovi, sparanghel, ridichi
- vitamina C: frunzele verzi, rosii, ardei, sparanghel, cartofi, ceapa verde
- vitamina K: spanac, loboda, urzici, varza, conopida
- vitamina E: fasole, mazare verde, cartofi, sfecla rosie, varza, spanac

- potasiu: morcovi, ridichi, cartofi, salata, rosii, castraveti
- calciu: spanac, loboda, sfecla
- fierul: fasole, mazare verde, papadie, patrunjel, urzici, spanac, varza de Bruxelle
- fosfor: seminte
 Fierberea legumelor duce la pierdei importante ale valorii nutritive
 Consum zilnic de legume crude este indicat intr-o alimentatie sanatoasa
 Legumele congelate pastreaza o mare parte din constituentii produselor proaspete.

Legumele au si valoare terapeutica:
Proprietati aperitive: telina, mazarea, cicoarea
Proprietati depurative: ridichi, salata verde, papadia, cicoarea
Proprietati diuretice: sparanghel, papadia, prazul, telina, macris
Proprietati vermifuge: usturoiul, ceapa, varza
Proprietati expectorante: varza rosie

Intr-o alimentatie corecta se recomanda 225-320g cartofi si 350-550g alte legume.

FRUCTELE

 Se caracterizeaza prin bogatia lor in: apa, glucide, celuloza, saruri minerale, vitamine si diverse arome.

Clasificare:
 Dupa structura: - fructe cu seminte (bace false), carnoase: mere, pere, gutui, citrice
- fructe samburoase (drupe) care au sambure tare ce inchide samanta: prune, caise, piersici, ciresi, visine, coarne.
- fructe bace adevarate si false: fragi, zmeura, capsuni, smochine, struguri, coacaze, agrise, afine
- fructe nucifere, oleaginoase: nuci, alune, migdale, fistic, arahide

 Dupa gust si aroma: - fructe citrice: lamai, portocale, mandarine, grapefruit
- fructe acidulate: mere, pere, caise, visine, prune, cirese, piersici, zmeura, fragi, capsuni, mure
- fructe acidulate astringente: gutui, coarne, affine
- fructe zaharoase: struguri, curmale, smochine
- fructe zaharoase amidonoase: banana, castanet
- fructe oleaginoase: nuci, migdale, fistic, arahide

 In fructe glucidele sunt in concentratie mare
 Fructele contin vitamine: B1 (banana, struguri, portocale, migdale, nuci, grapefruit, mandarine), B2, C (lamai, portocale, banana, affine, mere, pere), E (migdale, nuci, masline), A (caise, lamai, portocale, ananas, mandarine, mere, pere, nuci)

Unele fructe, ca si legumele, mai au si alte actiuni specifice, ca de exemplu:

-actiune laxativa, datorita continutului in celuloza, acizi organici, glucide, etc.;

-actiune colagoga, de stimulare a functiilor hepatice;

-actiune constipanta, fructele care contin tanin in cantitate mare, ca: afine, coarne;

-actiune diuretica datorita continutului mare de apa si potasiu

Intr-o alimentatie corecta: 200-350g

Dex: Baca (bace, pl.) = boabă, bob, bobiţă
Drupa (drupe, pl.)= Tip de fruct cărnos şi zemos care are un solitar sâmbure
VIII. ZAHARUL SI PRODUSELE ZAHAROASE

 Reprezinta o grupa de alimente obtinute prin procese de rafinare industriala, caracterizate prin prezenta in compozitia lor a glucidelor: zahar, glucoza, amidon, miere de albina, lapte, fructe, etc
 Prepararea produselor zaharoase se realizeaza conform retetei prin utilizarea unor tratamente:
- mecanice: batere, amestecare, maruntire
- termice: fierbere, coacere, prajire, uscare
 produsele zaharoase au un aport caloric mare la un volum mic
 in urma consumului crescut de glucide s-au inmultit si cazurile de diabet zaharat, ateroscleroza si obezitate
 adera la smaltul dentar si rezulta aparitia cariilor

Clasificarea produselor zaharoase:

dulciuri alcatuite din glucide pure: zahar, bomboane, halvita, rahat, serbet, miere
preparate din zahar si fructe: fructe zaharisite, dulceata, gem, marmelada, magiun, jeleu, sirop
produse din zahar si seminte oleaginoase: ciocolata, halva
mixture complexe: fursecuri, turta dulce, napolitane, chec, tort, inghetata

 Valoarea psiho-senzoriala consta tocmai in gustul specific, dulce, de intensitati si nuante variabile, in aroma, coloratia, consistenta si caracteristicile estetice specifice produselor zaharoase, cconstituind principalul element de atractie al consumatorilor

 Consumul produselor zaharoase prezinta avantajul ca se digera si asimileaza usor, ridica glicemia sangelui, fiind indicat presoanelor ce depun eforturi fizice insemnate.

 Pentru 100g halva corespund 500 calorii dezvoltate in organism, 100g de bomboane sticloase dezvolta in organism 384 calorii iar 100g de ciocolata intre 500-600 calorii.

Se recomanda ca ratia zilnica de zahar sa fie sub 25-30g (4-5% din valoarea calorica a di
BAUTURILE NEALCOOLICE

 Functia lor principala este de a satisface nevoile hidrice ale organismului

Sucurile de fructe:
 Aduc cantitati apreciabile de zahar si uneori de vitamina C, chiar daca sunt conservate
 Exista o serie de bauturi din fructe sau esenta de lamaie sau de portocala
 Consumarea de sucuri naturale, fara alte chimbari drastice in dieta, creste nivelul de antioxidanti si astfel organismul uman se poate proteja mai bine de boli.

Apa potabila:
 Este ingerata ca atare
 Trebuie sa fie: limpede, incolora, gust specific, placut
 Trebuie sa corespunda din punct de vedere microbiologic
Sifonul:
 Este apa carbogazoasa obtinuta artificial prin saturarea apei potabile cu CO2
Ceaiurile:
 Sunt bauturi obtinute prin introducerea in apa a unor plante sau parti din plante (radacini, muguri, frunze, flori si seminte)
 Ceaiurile, pe langa faptul ca hidrateaza, au si avantaje asupra sanatatii ca de exemplu protectia impotriva bolilor cardiace, a cancerului, deoarece contine antioxidanti. Iata cateva soiuri de ceai :
 Musetelul usureaza digestia, fiind bun in tratarea nervozitatii si anxietatii.
 Socul este propus in cazul gripei, sinuzitei sau guturaiului.
 Daca durerile de cap va deranjeaza este de favorit un ceai de tei.
 Un ceai de menta ajuta digestia, diminuează flatulenta si ajuta la indepartarea senzatiei de greata.
 Ceai de maces combate infectiile gripale si racelile.
 Frunzele mari si coapte de brusture se aplica sub forma de comprese la entorse, luxati, picioare ranite de la mult umblat, la absolut orice fel de arsura, la leziuni ulceroase canceroase si la plagi usturatoare.
 Ceaiul de coada soricelului influenteaza in toate privintele in mod favorabil organele pelviene ale fiecarei femei.
Sucurile din legume:
 Sunt aparte de valoroase datorita aportului de substante minerale si vitamine.
Cafeaua:
 Se obtine din semintele plantei COFFEA ARABICA care prin prajire si macinare se transforma intr-o pulbere fina
 Contine arome, cofeine (stimuleaza sistemul nervos central), substante proteice, grasimi, glucide, substante tanante si vitamina PP.
 Are actiune diuretica
 Aceasta imbunatateste timpul de reactie si vigilenta si poate creea buna dispozitie.
 Cafeaua stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si tranzitul intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata celor cu afectiuni precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal
Cacaua:
 Se obtine din fructul arborelui de cacao
 Boabele contin un procent ridicat de grasime (cca 35%) care prin macinare da o pasta fluida
 Planta de cacao a fost asociata cu prevenirea problemelor cardiovasculare

CONDIMENTE

 Sunt ingrediente care se dauga in preparatele culinare pentru a le da gust si arome placute
 Continand mirosuri stimuleaza pofta de mancare, dar nu au valoare nutritive

Clasificare:
 Condimente acide: otetul, acid tartaric, acid citric
 Condimente picante: piper, mustar, boia, capere
 Condimente aromate: coriandru, chimen, ienibahar, cuisoare, cimbru, leustean, anason, tarhon, marar, patrunjel, dafin, scortisoara, vanilie
 Condimente aliacee: usturoi, ceapa, arpagic, praz, hrean
 Condimente saline: sarea de bucatarie, vegeta

Chili
Alta denumire sub care este cunoscut: piper cayenne
• Se obtine din: distincte tipuri de ardei iuti
• Se gaseste: uscat (intreg sau macinat), sub forma de praf sau ca ulei de ardei iuti
• Gust/aroma: iute
• Poate fi folosit: la mancarurile pe baza de carne si de zarzavaturi

Curry
• Se obtine din: amestecul a mai multe condimente, ca de pildă piperul, ardeiul gras, chili, ghimbirul, coriandrul si cuisoarele
• Se gasesc- sub forma de praf
• Gust/aroma: iute-picant
• Poate fi folosit: la bucataria asiatica, in principal la sortimente de mancare din India, la orez, la peste, la mancarurile pe baza de carne de pasare, la mancarurile cu carne

Ghimbir
Se gaseste.proaspat, uscat sub forma macinata sau de bucatele
• Gust/aroma: iute-dulcisor
• Poate fi folosit: la bucataria asiatica, la prajituri si la dulciuri
• Observatie: in zilele noastre ghimbirul poate fi procurat din multe locuri. Este preferabil sa cumparam ghimbir in cantitati mai mici, căci se vestejeste deosebit de repede.

Usturoi
Se gaseste: proaspat, sub forma de praf sau sub formii de ulei
• Gust/aroma: patrunzatoare, iute
• Poate fi folosit: la salate, supe, sosuri, felurile de mancare pe baza de carne si de zarzavaturi

Boia
Alta denumire: ardei capia
• Se prepara: din ardeiul rosu gras sau iute
• Se gaseste: uscat intreg sau macinat
• Gust/aroma: iute, de la cea mai blanda aroma pana la cea mai puternica
• Poate fi folosita: la sosuri, la prajeli, la felurile de mancare pe baza de cartofi si de orez, la mancarurile de peste si de zarzavaturi, la slanina, la cascavaluri

Piper
Samanta cerului de piper
• Se gaseste: sub forma uscata, intreg sau macinat (piper obscur sau alb) sau conservat crud (piperul verde)
• Gust/aroma: voinic condimentat, arzator de iute (piperul negru), blanda (piper alb)
• Poate fi folosit: la mancarurile pe baza de carne si la diversele sortimente de peste, la carnea de pui, la zarzavaturi

Sofran
Se obtine din: stigmatul de culoare portocalie a sofranului de gradina
• Gust/aroma: aromat, usor amarui
• Poate fi folosit: la mancarurile de peste, la orez, la carnea de miel, la prajituri
• Observatie: sofranul este un condiment cumplit de scump, conferind o tentă speciala nu numai prajiturilor dar si supelor sau sosurilor

Vanilie
Produsul care se afla in pastilele crude ale unui soi de orhidee-liana
• Se gaseste: intreaga
• Gust/aroma: dulce
• Poate fi folosita: la inghetalc, prajituri, dulciuri
• Observatie: zaharul sau laptele imprumuta repede aceasta aroma specifica

Chimen
Se gaseste: uscat sub forma de seminte micute, tntregl sau macinate • Gust/aroma: puternic condimentata, muscatoare • Poate fi întrebuințat la: diversele varietati de panificatie sl la pateurile pe baza de aluat, la mancarurile pe baza de peste sau de carne, la varza, la cascavaluri, la branzeturi, la felurile de mancare pe baza de cartofi

Frunza de dafin
Fruniele dafinului se gasesc sub forma uscata, intregi sau bucati, sau sub forma de praf,
Gust/aroma: puternic condimentat
• Poate fi folosit la supe, sosuri, mancaruri pe baza de peste, la saramura, la castravetii murati.

Nucsoara
Samanta produsului cu coaja lemnoasa ce seamana foarte mult cu caisa
Se gaseste: Întreaga sau macinata
• Gust/aroma: condimentat
• Poate fi folosita: la articolele de patiserie, la supe, la sosuri si la felurile de mancare pe baza de came

Cuisoare
Din mugurii uscati ai florii copacelului de cuisoare
• Se gasesc: intregi, macinate sau sub forma de praf.
•Gust/aroma:iute-condimentat
Pot fi folosite: la prajituri, dulciuri, dulceturi, compoturi, sosuri, la felurile de mancare pe baza de carne fi la mancarurile de peste

Ienupera
Produsul jneapanulul ',
• Gust/aroma: dulce
• Poate fi folosita la muraturi, mancarurile de peste, saramuri, bauturile cu gin

Scortisoara
Coaja de culoare maronie a scortisorului,
Se gaseste intreaga sau macinata

Are gustul dulce amar si poate fi folosita la duciuri, pajituri sau sosuri

Busuioc
Gust/aroma: dulce-piperat, condimentat iute
Poate fi folosit: la salate (de rosii, de pastai de fasole), la sosuri, la preparatele cu raci, la mancarurile de peste sau de pasare
Observatie-. in timpul fierberii aroma sa devine mai puternica, folosindu-1 uscat insa aroma acestuia isi va pierde din tarie

Foi de piper

Alta denumire sub care este cunoscut: piparus
Gust/aroma: usor piperat
Pot fi folosite: la salatele (de pastai, de castraveti, de rosii), la mancarurile de fasole, la carnea de mile
Observatie: in timpul fierberii aroma sa creste in tarie. Se recomanda ca frunzele sa nu fie faramitate cl sa fie taiate in fasii.

Marar
Gust/aroma: fraged, usor acrisoara
Poate fi folosit: la castraveciorii proaspeti sau murati, la salate, la preparatele cu raci, la mancarurile cu carne si de peste, la cartofi
Observatie: i se poate folosi de asemenea si inflorescenta. Frunzele sale congelate isi pastreaza aroma, cata vreme uscate isi mai pierd din tarie.

Tarhon
Gust/aroma: usor condimentat, speciala
• Poate fi folosit: la sosuri, salate, la preparatele cu raci, la mancarurile de peste si cu carne, ca supliment la ingredientele pentru salate in otet si la sosurile pe baza de smantana.
• Observatie: sub forma congelata aroma sa este deosebit de puternica, se adauga in cantitati mici.

Leustean
Gust/aroma: asemanatoare cu ale condimentelor Maggi
Poate fi folosit: la supe sau ciorbe, la mancare gatita, a sosuri sau la felurile de mancare pe baza de carne
Observatie: datorita aromei intense a frunzelor sale, se foloseste in cantitati mici. Atat in supe sau ciorbe cat si in mancarurile gatite, se fierbe odata cu acestea.

Patrunjel
Gust/aroma: condimentat acrisor
• Poate fi folosit: la Supe si ciorbe, la fripturi si la preparate din vanat
• Observatie: se folosi intotdeauna patrunjel proaspat cu care se garniseste suprafata mancarii atunci cand aceasta este gata

Rozmarin
Gust aroma: zdravăn condimentat, acru-amarui
• Poate fi folosit: la preparatele din carne, In special la cele din carne de oaie, la mancarurile italienesti, la cele din carne de pasare, la mancarurile de zarzavaturi. cartofi si peste, cat si la compozitia sosurilor.

Salvie
Alta denumire sub care este cunoscuta: jale

• Gust/aroma:foarte condimentata, usor amaruie

• Poate fi folosita: la mancarurile de peste si din carne, la mancarurile pe baza de aluat, la supe si ciorbe, la sosuri
• Observatie: frunzele de salvie se fierb odata cu mancarea, recomandabil fiind sa nu se puna multe, datorita aromei puternice a acestora.

Arpagic
Gust/aroma: viguroasa ca si ceapa proaspata
• Poate fi folosit: la salate, la mancarurile preparate cu oua si branza, la alte mancaruri pe baza de cartofi si carne, la sosuri, supe si ciorbe.
• Observatie: arpagicul se foloseste doar proaspat deoarece in timpul fierberii acesta isi pierde atat aroma cat si vitaminele cele mai importante.

Lamaita
Alta denumire sub care este cunoscuta: lamaioara
Gust/aroma: viguros condimentata
Poate fi folosita: la vanat, peste si alte mancaruri din carne, la mancaruri de cartofi si alte mancaruri gatite, la branza de oaie si de capra si la prepararea otetului din condimente
Observatie: este de preferat ca acest condiment sa fie fiert odata cu mancarea, dar numai in proportii mici.

Melisa
Alta denumire sub care este cunoscuta: roinita
• Gust/aroma: de lamaie
• Poate fi folosita: la salate, la rosii, la mancarurile de peste si din carne, la dulciuri.
• Observatie: melisa nu se fierbe impreuna cu mancarea. Este de cele mai multe ori preferata pentru aroma sa mult asemanatoare celei de lamaie dar si datorita aspectului sau decorativ.

Maiorana
Gust/aroma: intens condimentat
• Poate fi folosita: la diversele modele de carnati, salate, la pateuri, la mancarurile de peste sau la cele cu carne de porc, oaie, vita sau pasare, la mancarurile gatite, cum ar fi si la cele de cartofi.
• Observatie: maiorana se fierbe odata cu fierberea mancarii respective. Pana si uscat condimentul isi va pastra gustul intens

Menta
Gust/aroma: proaspat, frageda
Poate fi folosita: la salate, la dulciuri, la sosuri si in compozitia mancarurilor pe baza de carne
Observatie: Frunzele de menta au un aspect deosebit, impresionand si ca ornament, la suprafata inghetatei, a deserturilor sau a paharelor cu bauturi; la fel de bine pot fi si consumate.

Oregano
Alta denumire sub care este cunoscut: maiorana salbatica, iarba neagra
• Gust/aroma: iute-piperat
• Poate fi folosit: la bucataria italieneasca (pizza, mine-strone), in componenta sosurilor, a salatelor, a supelor, a mancarurilor cu carne.
• Observatie: se fierbe odata cu mancarea, felurile mai grele pot fi mult mai usor digerate daca sunt condimentate cu oregano.

Ienibaharul
Este fructul unui arbore tropical vesnic verde, numit Pimenta officinalis berg. Fructele se recolteaza cand sunt verzi (inainte de a ajunge la maturitate) si au marimea unui bob de mazare. Dupa recoltare se usuca, timp in care capata culoarea rosie-bruna, iar suprafata se increteste.
Ienibaharul are gust si aroma specifice date de uleiul eteric format din eugenol, o aroma asemanatoare cuisoarelor). Ienibaharul este componentul principal cand vine vorba de mirosul carnatilor,
Se utilizeaza la unele preparate culinare din carne, la prepararea mustarului, la bauturi, panificatie, etc

Caperele
Se obtin din mugurii florali (bobocii) ai arbustului Copparis herbacea. Acestia se culeg primavara spre inceputul verii si se sorteaza dupa marime, caperele mici fiind considerate de caracteristică superioara. Se conserva prin marinare in otet sau prin sarare si se ambaleaza in cutii metalice sau in borcane de variate marimi, ermetic inchise.
Sunt apreciate pentru gustul picant, usor iute;
Se utilizeaza la prepatate culinare din legume, peste, creier, sosuri reci si calde,

Trufele
Fac parte din familia Euteraceelor; sunt specii de ciuperci de tipul Tuber mich. Au colorit inchisa, violeta spre neagra, cu gust si aroma specifice, pronuntate, asemanatoare unor plante marine. Trufele extind in stare salbatica sau cultivate in padurile de stejar; au marimea unei nuci. Si in tara noastra cresc trufe salbatice, denumite herea pamantului. Trufele sunt foarte apreciate in arta culinara la prepararea unor tocaturi fine, la preparate din oua, peste, carne, ca decor, etc.

Sarea de bucatarie (sare gema): clorura de sodiu are urmatoarele intrebuintari:
-alimentatie;
-materie întâia in obtinerea clorului;
-industria sapunurilor si colorantilor;
-medicina;
-tabacarie;
-lentile si prisme pentru razele infrarosii
• Sarea, fiind o substanta cu legatura ionica, se prezinta in situație de agregare solida, cristalina , cu puncte de topire ridicate.Ea, in stare pura, este o substanta solida, icolora cu gust sarat, fara mireasmă si usor solubila in apa.

_________________
ing. Adriana Tudor, Timisoara
_________________
ing. Adriana Tudor, Timisoara

	Pagina de start a forumului Securitatea Alimentara -> Alimentele si Sanatatea	Ora este GMT + 2 ore
Pagina 1 din 1